TheFroggySideOfTheMoon

titlu: nedeterminat

2010-08-13T20:53:00.000+03:00

mi se pare ca cerul e supraintins

ca o sa crape odata si ca o sa cada

tot

da,

o sa ni se izbeasca raiul de moalele capului.

newton vorbea insa de actiune si de reactiune.

poate atunci 10 000 de km nu vor mai insemna nimic

da, as cara si raiul pe umeri pentru asta.

ma plimb prin viata mea

si nu vad decat oameni intre paranteze.

isi pierd energia cinetica incercand sa evadeze.

la 10 000 de kilometri distanta de viata mea

gasesc

un semn de punctuatie.

are insa alt lamda decat noi.

lu’ mama nu-i place.

tata habar n-are.

"fovea centralis" love

2010-06-23T12:57:00.004+03:00

vino.

o sa te iubesc din priviri.

doar uita-te la mine

si repeta

la intervale precis calculate

ai.

sa aiba totul sens:

"cu prietenie,

x".

COMODA CU ENTITĂŢI GENETICE GÂNDITOARE

2009-08-22T22:51:00.001+03:00

mi-e milă că trebuie să mă cataloghezi instant;

cât eu îmi fac nescafe frappe

3 în 1 la pliculeţ de 5 bani

tu ma bagi într-un sertar

din care nu mă mai pot scoate

nici mama, nici tata,

nici intelectul meu.

mă pui pe fundul unui astfel de paralelipiped

din motive ce ne sunt

necunoscute

amândurora

pentru că sunt inexistente.

da, mulţimea vidă!

iar eu îmi tot prepar nescafe

frappe cu aceeaşi conştiinciozitate

ca la început.

FRAGMENTE ORGANICE DE 1 ŞI 0

2009-05-28T21:53:00.000+03:00

eu nu primesc niciodată nicio scrisoare.
sunt un yoyo căruia i s-a tăiat firul.
cad
sub acţiunea gravitaţiei
şi
văd în drumul meu alţi yoyo cu firul intact.

eu sunt o altă eu de fiecare dată când îmi schimb cărarea.

la română aflu ce spune profa despre alţii.
şi ce spun alţii despre alţii.
dar despre mine se va spune vreodată ceva ?

eu mă golesc şi mă umplu de fiecare dată când tai bucăti de adn solid din mine.
săptămânal.

metamorfoza nu-i doar a lui kafka.
kilograme întregi de creioane se transformă
în kilometri întregi de litere.
iar fizica spune : kilogram diferit de k ori kilometru.

istoria se repetă de fiecare dată când dau repeat song.

presiunea la robinet nu e buna.
am o supapă la suflet.
adu dopul din cada de baie !

istoria se repetă de fiecare dată când mă bag în pat şi adorm.

carrefour

2009-05-07T23:03:00.000+03:00

am o energie potentiala inexplicabila.
in mintea mea lucrurile pe care trebuie sa le fac
stau aliniate
ca iaurturile in raionul cu lactate de la carrefour:
eu prima, eu prima

ideile sunt condimentele de pe culoarul din fata de la terranova
si niciodata nu stiu cum sa asezonez nimic.

energia mea potentiala s-a tranformat in energie cinetica;
vecinului de la 3 nu ii place asta

probabil pentru tine sunt doar un bon de plata-sau o roata de cascaval afumat.
ma iei cu tine
si mergi mai departe

pentru mine insa, tu esti casa de marcat;
nimic nu iese din magazin fara sa fie marcat de tine.

anura sapiens sapiens

2009-03-05T21:54:00.001+02:00

aș vrea să fiu o broscuță,
din raftul cu broscuțe
colecționate de broscuța din mine.

îmi spui "bună, broscuță", "pa, broscuță"
dar cred că dacă aș sta imobilă pe raft
aș avea mai mult timp să fiu homo sapiens sapiens.

și aș fi frumoasă, oh, cât de frumoasă....

aș vrea să fiu o broscuță,
din raftul cu broscuțe
colecționate de broscuța din mine.

workshopurile ACT ART

2009-02-15T20:29:00.010+02:00

Vrei să afli cum să faci un afiş a-ntâia sau o bandă desenată mai ceva ca ale marilor desenatori din domeniu?Workshopurile Act Art te invită să descoperi lumea artelor plastice, prin intermediul atelierelor de grafică si animaţie.Pentru mai multe detalii, accesati http://workshopurileactart.blogspot.com/ .

Vrei sa si sustii acest proiect? Pune pe blogul tau codul de mai jos, pentru badge:

thahahanatos

2009-02-09T21:16:00.004+02:00

apăs taste reci de plastic
pentru a vorbi cu o sferă de carne caldă şi oase reci.

vocea mea-"bună, victor"-
răsună prin pământul în care ne vom regăsi.

cât de funebru.
haha. noi vorbim despre viaţă, morţii.
hahahaha.
râdem.
un gând rămâne; rămâne aprins ca
atunci
când
bag în priză lampa cu bec ergonomic de la IKEA.

moarte, moarte, moarte.
printre noi?thanatos!
printre păpuşi, cepe şi stimuli electrici
....viaţa?
floarea de pe biroul meu trăieşteî
n pamantul în care e
mort
cristofor columb.

legea

2009-01-08T23:04:00.004+02:00

vreau sa feresc de putrefactie
perisabilul, dar altfel perfectul
bob neted de timp, pe care

as fi vrut sa-l incruciseze
mendel
cu un bob zbarcit de inspiratie
si sa invatam despre legile acestea
la ora de literatura
unde
prin castile in care ascult
vocea metamorfozata a celui mai putin
orgolios individ-Subsemnatul-,
aud de alti indivizi care sunt toti
elemente distincte ale aceleiasi incrucisari
intre gametii bobului neted de timp
si gametii bobului zbarcit de inspiratie.

....iar in talentul lor scrie:
Subsemnatul

Matriosca de toamna

2008-10-24T18:07:00.003+03:00

A venit toamna?
O, a venit toamna...
Noiembrie-n octombrie,

Octombrie-n noiembrie.

Bradul de Craciun in aer.

Frunze si craci uscate in sufletul meu.

Ce matriosca bizara...

Ilara...

Dar primavara,

o, primavara...

Primavara pe unde s-o fi ascuns?

...in tine?

De ce mi-e mie friiiiicaaaaaaaaaaaa

2008-10-12T12:05:00.003+03:00

1.de o anumita materie
2.de ora in care avem acea anumita materie
3.de profa care preda acea anumita materie
4.de pauza de dinaintea orei in care avem acea anumita materie
4.de ziua in care avem acea anumita materie
5.de temele la acea anumita materie
6.de testele la acea anumita materie
7.de saptamana, luna, anul, perioada, viata in care am de-a face cu aceasta anumita materie

=))

si acum chestii mai normale...de care mi-e fricaaaaaaaa...
8.cainiiiiiiiiiii
9.mi-e frica [k] nu o sa mai existe tigri, elefanti, ursi etc etc
10.ma sperie indivizii dubiosi :-S
11.ma sperie chiar si gandul ca nick hornby sa nu mai scrie nicio carte never ever...
12.ma sperie mingile de fotbal, baschet, volei etc.etc. care se indreapta cu o viteza inspaimantatoare spre fata mea :))
13. ma sperie ideea de a nu face nicio excursie ::::

:))
that's it :D

leapsa merge mai departe la catalin, alina si andreea :)

Relativitate...

2008-09-21T17:40:00.000+03:00

O piesa langa o piesa.
Un sentiment langa un sentiment.
Un egal langa alt egal...
Fara egal intre ele.
Ci cu un semn de comparatie...

Inexistenta unei parti a inegalitatii duce la inexistenta inegalitatii.
Matematic.
Pur matematic.

Se poate oare explica matematic faptul ca Intregul tau imi pare perfect in comparatie cu al celorlalti?
Cred ca este inimesc...
Pur inimesc...

Rugaciunea impletiturilor

2008-09-10T13:22:00.001+03:00

Impletituri, impletituri, impletituri.
Fire. Fire. Fire.
Impletituri infranghite din speranta, dorinta si crez.
Crez al sperantei si al dorintei.

Impletiturile apropie Cerul de Pamant.
Pamantul de Cer.
Fire ale impletiturilor desferecate de stropii cerestii, dar aparent pamantestii ploi.
Ploaia departeaza Cerul de Pamant.
Pamantul de Cer.
Impletituri dinspre Pamant spre Cer.
Dinspre Cer spre Pamant.

Impletituri samanice.
Duh Sfant.
1/3 din 1.
Din 3.

Scriu,
Samanic scriu.
Oh, impletituri, impletituri, impletituri.

nota 10

2008-09-04T14:14:00.000+03:00

Te privesc cu ochii mintii.
Te scrutez cu ochii mintii.
Te vad cu ochii mintii.
Bun la toate...si totusi la nimic.
Materia-ti cenusie picura in locuri geometrice distincte.
Din planuri distincte.
Stropi de gandire necoplanari.
Ce nu pot determina o sfera.
Care e numarul tau de aur?
Care e centrul galaxiei tale?
Care e constanta universului tau?

Stropi uniti doar de jgheabul dorintei de a fi cel mai bun la toate, prin care au curs...

oglinda perfectă

2008-08-26T19:48:00.000+03:00

suntem oglinda perfectă.
îţi zvâcneşte membrul stâng;
o mişcare spasmotică îl scutură şi pe al meu.
suntem dansul ce nu se poate dansa.
tu. eu. plus un egal...?
sunt umbra identică materiei luminate.
sunt mimul făr’ de cusur.
totul, la o singură rugăminte a ta.
acum, rugămintea este a mea.
dezleagă firul ce ruga ta, tu, sânge din care am eu sânge, l-a întins între tine şi mine.
legătura în plus. în surplus.
oglinda imită, nu naşte nimic nou, decât o imagine denaturată a realităţii.
tangoul se dansează prin completare şi nu imitare.

fii mulaj la sculptura mea.
fii rază şi Π la cercul meu.
fii numărul meu de aur.
dar dă-mi mie libertatea să fiu altceva. altcineva...
...decât tine!

TRADITIE...?

2008-08-20T14:48:00.003+03:00

Am stat
Aplecat, garbovit,
Cu fruntea lipit
de lut si pietre ancestrale.
Cu nasul sprijinit
De apa care curge in directia
vantului ce nu intoarce frunza.
Cu gura iubind poamele.
Cu constiinta inradacinata in cotorul Bibliei.
Cu inima acasa.

Doamne feri' cand m-am (ra)sucit pe partea ailalta!

Revers [da...ma cred poeta :))]

2008-05-13T21:06:00.000+03:00

Sar! si cad…
Dorm! si ma trezesc…
Vorbesc! si nu mai vorbesc...

Si mi-e frica…
Pentru ca iubesc…

MIC

2008-04-10T20:58:00.004+03:00

Merg....
merg pe aleile pietruite,
pe sub copacii peste care un pictor intergalactic a stors tubul de tempera verde dupa ce trei luni i-a uitat in favoarea copacilor australieni..

Merg...
merg pe aleile pietruite
cu piatra care a fost si va fi inainte si dupa mine si ai mei pasi,
cu piatra pe care au calcat atatia:
copii cu ochii agatati la zmeul din vazduh,
adolsecenti furtunind din toata substanta lor,
adulti plimbandu-se cu un copil cu un alt zmeu,
bunici ce veneau si ei la plimbare....

Merg...
merg spre o bancuta
pe care s-au vorbit atatea:
despre jucarii de plus, mingi, creioane colorate,
scoala, teme, poezii,
ecuatii, vectori, arta,
petreceri, galaxii, CD-uri,
rochii, materie neagra, seriviciu,
iubiri, suparari, calculatoare,
tristeti si iarasi jucarii de plus...

Merg...
merg si simt ca dupa cel ce merge in spatele meu
se va aseza si el pe bancuta,
voi deveni si eu un substantiv,
cateva litere
intr-o lista cu de toate...

Deci merg...
merg...
merg si ma simt mic...

Universul din creion [lirica moderna :>]

2008-04-10T20:55:00.003+03:00

Uite o frunza,
uite o floare...
uite
iarba si copazi...
uite
ce univers am creat dintr-o bucata de culoare tare...

Daca suntem si noi oare experimente

dintr-un mic creion cerat?

Doar nota? [incercare de poezie moderna :-??]

2008-04-10T20:53:00.004+03:00

Ciup coarda si se aude nota.....
si se aude ecoul notei...
si nu se mai aude nimic,
dar defapt
tu inca
o mai simti vibrandu-ti in tine...

ciup coarda...
se aude din nou nota...
dar
nu se aude oare mai mult decat nota?

In medie....

2008-04-08T18:12:00.000+03:00

Este primavara. Este iarna. De fapt, este atat primavara, cat si iarna. Zilele umbrelelor tinute de paltoane alterneaza cu zilele maieurilor colorate. Cinci grade, urmate de douazeci si cinci. In medie avem de-a face cu o temperatura potrivita pentru primavara: 15 grade celsius. Chiar temperatura pe care o intalnim in cartile de geografie. Numai ca nu aceasta este temperatura reala....In viata reala nu ne confruntam cu medii, ci cu extreme. S-o fi alarmat natura cu privire la obiceiul nostru de a face media tututoror lucrurilor? Daca acesta este un mod in care sa ne arate fenomenul mediei la adevarata ei scara?

Clasici in viata ;))

2008-02-23T17:06:00.002+02:00

Ies din casa in graba, pe scari punandu-mi caciula pe cap. Imi fac rotocol fularul in jurul gatului. Un pistrui de pe nas, zgribulindu-se la atingerea de gheata a intepatoarei ape reci, ma anunta ca va incepe sa ninga. Ma grabesc sa prind tramvaiul. In tramvai e mai frig decat afara. Manele la telefon fac din tramvai un camp audio-electric in miscare. Cobor. Primesc un bulgare in fata de la colegii binevoitori. Trec orele de curs, in pauza batandu-ne cu zapada....la sport chiulim si ne ducem la patinoar. Se intuneca. Ma culc...maine e o noua zi de iarna.
Monotonia iernii e intrerupta insa de verdele care razbeste pe ici pe colo, pe sub zapada. A venit primavara!!!!
Ies din casa, tot in graba, tot fara caciula pe cap, dar de aceasta data imi scot caciula dupa primii trei pasi; doar nu o sa ma opun insistentelor soarelui de a imi da un sarut in crestetul capului...Pistruii de pe nas se bucura; tandretea dintre soare si pielea mea cea alba le va aduce noi fratiori, ce vor imparti cu vechii „locuitori” fata mea. Ma grabesc sa prind tramvaiul, a carui prezenta o voi simti inainte sa il vad; calatorii rafinati ce asculta „clasici in viata” (Salam, Parizer si toata gashka de mezeluri made in The Rromi Ferentari Headquarters.) au grija de asta. In statie nu mai vad ambalaje de Nurofen, Coldrex, pachete de servetele sau cameramani care filmeaza o noua reclama pentru un medicament anti-raceala. Vad o doamna mai plinuta, cu par brunet impletit, vanzand ghiocei. Ce supriza! Cumpar Ghiocei pentru toti prietenii mei. Da, Ghioceii....sunt mult prea importanti pentru a le scrie numele cu litere mici. Urc in tramvai, suport acorduri de sintetizator, cobor. In fata scolii....biciclete!!! Carevasazica, deja vin oamenii cu „bicla” la scoala!!!! Intru la ore, in pauze delectandu-ma cu o carte cu pagini ingalbenite. Ultima ora: sport. Chiulim. Mergem in parc J Ne intoarcem seara tarziu dupa ce am facut schimb de biciclete, am argumentat apartenenta la gen a Baltagului si dupa ce am desenat inca 10 pagini in caietul de schite. Ajung acasa franta. Ma culc....maine e a doua zi de primavara.

Oh...primavara

2008-02-23T16:53:00.000+02:00

De-abia astept primavara.....Mirosul de verde. Culoarea de simfonie in sol major. Sunetul de ghiocel. Toate aceste ganduri, mirosuri, muzici si senzatii se topesc invadandu-mi trupul ca zapada care, transformata in apa, hraneste primele pete de verde cu lichidul racoros atat de necesar vietii.
Primul buchet de ghiocei. Prima esarfa racoroasa, dupa fulare groase si calde. Primii pasi de aleea din Gradina Japoneza, alee despre care am din nou certitudinea ca este din piatra, la fel ca in fiecare an. Prima panza pictata cu geamul deschis. Prima carte citita la soare in parc.
Singurele secunde din tot anul in care inima reflectiei mele din Taramul unde este intotdeauna anotimpul potrivit bate la unison cu cea a mea, o aglomerare de materie organica ce se bucura de sosirea primaverii. Oh, primavara....

broscuta sau calea spre fericire

2008-01-04T19:18:00.000+02:00

M-am trezit astazi stand in fata unei broscute, numarand banutii din portofelul meu negru pictat cu GREENPEACE. Nu-mi ajungeau....si m-a cuprins deprimarea. Doar imi doream atat de mult broscuta aceea, asa...verde, cu ochii mari, cu zambetu pana la urechile pe care oricum nu le are :) , broscuta aceea trebuia sa ma companieze la intoarcerea spre casa. Mi se parea indispensabila...iar apoi m-am gandit...De ce am eu oare nevoie de ea? Pentru a fi fericita? Aaaaah, deci de aceea ne dorim noi atatea...pentru a fi fericiti. De aceea vrem sa ne cumparam hainele preferate, pentru aceea senzatie nemaipomenita ce se cheama fericire. De aceea vrem sa fim cu tipul dragut si blond al carui nume si nici id de messenger nu l-am aflat inca, pentru a fi fericiti. Si pentru prima data, stand in fata broscutei, am inteles de ce imi cumpar acele verzituri hlizite care mie imi plac atat de mult...pentru a fi fericita :D

puterea de a judeca

2007-12-27T21:37:00.000+02:00

Astazi am avut atelier. Ca de obicei, nu m-am putut mobiliza de dimineata pentru a ma scula (statusem noaptea trecuta pana pe la 1 desenand din albumul cu Metropolitan Museum ). Pentru ca sa ajung mai repede, am luat bicicleta. Lumea se uita putin urat la mine; cred ca omida de la gat, camasa mea cu floricele, bluza verde de dedesubt, pantalonii desenati, tubul pentru planse si „salata” din cap si-au facut efectul . Pe bunicute si pe mosulici ii inteleg, nu mai vazusera o asemenea „curiozitate” ca mine de mult timp, dar pe „puradeii” de la coltul strazii (si har Domnului, pe langa Iancu de Hunedoara sunt destui) nu ii pot suporta, asa ca, desi mi-am atras cateva injuraturi zdravene, nu m-am putut abtine sa ma stramb la ei .In fond, ei, cu picioarele nespalate (nu fiindca nu ar avea conditii, ci pentru a face „impresie”), cu pijamalele lor si cu cateii sub brat, ei, carora daca le dai un corn, tot iti cer bani, cum au ei puterea sa judece? Nu ar trebui oare sa se judece intai pe ei?

nowadays

2007-12-27T21:34:00.000+02:00

Sunt intr-un rapid cu destinatia Sibiu. Da, am plecat din atmosfera „minimala” a Bucurestiului de week-end pentru a ma bucura de atmosfera indescriptibila a Sibiului. „Modernii” ramain in week-end in Bucuresti(orasul se transforma cat vezi cu ochii intr-un hibrid...”progresul tehnologic” incearca sa asimileze „elementul de pe vremea bunicii” dar acesta din urma nu se lasa...cultura cu parfum de vechi mai rasufla usurata, din fericire, in cateva locuri...in Han, in cartierul capitalelor etc., urmarita fiind de negii cancerigeni din sticla, beton si fier, de cluburile „in” si de tinerii ce nu mai stiu ce e aia istorie) .Cei din Arad, in locul meu, iau trenul spre Viena; ii invidiez pentru asta. Imi doresc sa fiu ei pentru a ma putea bucura de Schiele in fiecare week-end; nu vreau sa fiu ei pentru ca nu apreciaza asta. De fapt, ei iau trenul spre Bucuresti pentru a a avea privilegiul de a gusta incultura pe ritmuri house. Cand ma plimb prin Piata Mare, care este iarasi in pregtaire pentru un concert, ma gandesc la tentativele primarilor de a reda atmosfera parfumata a Bucurestiului de odinioara; din pacate, „strada pe care am pupat-o pe Mimi” se bucura doar de florari nespalati, care fac misto: „Pirando, ia hai sa te pup si io aici...sa nu fie numai Mimi tucata pe Eminescu”. Mda...

carturesti >:D<

2007-12-27T20:04:00.001+02:00

Am ghiozdanul negru, cu aspectul ala moale, colorat cu ate din trusa de cusut a bunicii si pictat de catre eul meu artistic in spate. Am tenisii, tenisii cei negrii cu „mate” cu dungi, cu buline aplicate si cu sireturi asortate in picioare. Am tichia, tichia mea rosie ca de salata, tichia rosie care, paradoxal, aduce aminte de Pantera Roz, in cap. Am toate lucrurile mele unice pe mine, defapt, toate lucrurile de pe mine sunt unice. Cu umbrela din plastic in buline, cu esarfa groasa si colorata la gatul de care atarna o omida din lut, cu „eul meu” definit de lucrurile pe care le port, cu acestea ma indrept spre Carturesti, unde, rasfoind albumul cel gros cu pagini lucioase al lui Chagall, voi sta la o masa, band ceaiul caldut sunday morning. Carturesti...locul unde nimeni nu se uita la tine urat daca in mansarda, in ceainarie, sau oriunde, te asezi pe jos sa rasfoiesti o carte...locul unde nimeni nu uita la tine urat daca stai timp de o ora si asculti toate cd-urile cu muzica traditionala din lume, pe care evident ca nu ti le poti permite, sau, chiar daca ti le permiti, nu vrei sa strici bucuria de a le asculta intr-un loc atat de placut....Carturesti....acolo nu te injura librarii, sau „carturescienii” daca ii pui sa dea jos o carte despre arhitectura de pe raftul cel mai de sus, carte pe care se vede dupa fata ta ca nu o vei cumpara....In astfel de locuri de simti bine fiind cine esti...te simti bine cu tine insuti....te simti bine ca esti mai „ciudat”....Carturesti...locul unde oamenii te respecat pentru ca esti „ciudat”, pentru ca esti unic!!!

singuri?

2007-12-27T20:02:00.000+02:00

Ploua. Din nou, iarasi, si pentru a o suta oara oara in toamna asta. Pentru a doua sutea oara anul asta. Pentru a o mia oara in viata mea. Pentru un numar infinit pus in fata a noua zerouri in istoria Pamantului. Mai departe nu ma pot duce...Egoistii de noi pretindem ca suntem singuri in Univers, singurii care se bucura de fenomenele naturale ce au loc (si) pe Terra. Chiar om fi singurii care se bucura de ploaie?

diversitate

2007-12-27T19:54:00.000+02:00

Astazi mi-am luat pensule noi. Am fost in Han si mi le-am luat. Ador atmosfera de acolo...Cultura, arta, lume buna, materiale care de-abia asteapta sa plece din magazin cu cineva creativ, care d-abia asteapta sa ajunga in camera, sau chiar atelierul, cuiva care le va transforma, doar prin puterea miscarii degetelor si bineinteles, a imaginatiei, in ceea ce ar putea fi opere de arta. In fond, ceea ce le deosebeste pe muzele lui Botticelli de domisoarele din Avignon ale lui Picasso nu sunt panza sau culorile, ci felul in care s-au miscat mainile pictorului cand le-a pictat. Materialele, de la tempera la foile de hartie, ma fac sa ma gandesc la destin, la soarta si sa devin filozofica. Aceeasi foaie de hartie o am si eu in fata, ca si un miliard de alti oameni de pe planeta. Dar diversitatea rezultatelor (unii mazgalesc pe foaie in timp ce vrobesc la telefon, altii scriu o poezie, altii incearca sa demonstreze noi teorii in astrofizica) ma uimeste...Cum si din atomul primordial au rezultat atatea minuni in univers, cum din maimutele din care am evoluat, s-au dezvoltat atatea rase umane....Diversitatea e minunata. Si ar trebui sa invatam sa o pastram.

titles are boring :| continutu conteaza :))

2007-12-27T19:36:00.000+02:00

Ma cheama Kewi. Bineinteles, nu acesta este numele meu adevarat, dar acesta mi se potriveste. Nu ca numele meu real nu mi s-ar potrivi, doar ca nu ma defineste...Cum care-i diferenta? E inca una mare de tot! „Potrivit” e ceva care „se asorteaza” persoanei respective; spre exemplu, o pereche de cercei. Doar n-ai auzit pe nimeni zicand despre niste cercei ca ii definesc, nu? Pe omul cu cerceii, poate, il defienste distractia. Adica, atunci cand spui cuvantul :distractie”, imediat te gandesti la el. Asa e si cazul meu! Cand spui Kewi, in mintea ta deja a aparut imaginea mea.
De ce am inceput simplu, cu numele meu? Dupa cum am zis, la pronuntarea acestui nume, deja te gandesti la mine. Nu, nu trebuie sa ma fi cunsocut inainte ca sa se intample acest lucru...De aceea imi place mie asa de mult „Kewi”. Isi face efectul tot timpul. Asa ca nu va mai trebui sa ma descriu. Pana ai ajuns aici, deja stii cum arat. Si daca vreodata ai sa uiti, e de ajuns sa scoti patru sunete: KEWI.