Te privesc cu ochii mintii.
Te scrutez cu ochii mintii.
Te vad cu ochii mintii.
Bun la toate...si totusi la nimic.
Materia-ti cenusie picura in locuri geometrice distincte.
Din planuri distincte.
Stropi de gandire necoplanari.
Ce nu pot determina o sfera.
Care e numarul tau de aur?
Care e centrul galaxiei tale?
Care e constanta universului tau?
Stropi uniti doar de jgheabul dorintei de a fi cel mai bun la toate, prin care au curs...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
wow..versurile tale sunt geniale...ma bucur ca tu ai descoperit in cuvinte o lume neumblata de uitare si ca ne lasi si pe noi sa redam sensul picturilor tale literare...>:D<
Trimiteți un comentariu